joi, 29 aprilie 2010

PITICII

Toata lumea are cate o pasarica. Cine nu are pasarica are pitici. Eu, ca o fiinta preeminenta ce ma regasesc, am si pasarica si pitici. Cine vrea sa stie despre pasarica imi poate trimite mail pe privat caci acum vorbesc doar despre pitici.
Boon, deci eu am doi pitici, evident care nu se vad deoarece stau bine ascunsi in spatiul de sub partea osoasa a craniului. Cateodata ma doare capul ceea ce inseamna pe de o parte ca am, si pe de alta parte ca spatiul de acolo este prea mic si pentru pitici si pentru creier si deci ma gandesc (?!) serios sa fac o lobotomie. Inca nu stiu daca piticii mei sunt in encefalul meu dintotdeauna dezvoltandu-se treptat de la stadiul de amiba (amiba zic de pitici nu de encefal) sau au aparut brusc invadand spatiul cutiei craniene. Cert este ca ei sunt doi si asta mie nu imi place deloc.In primul rand pentru ca mi-e frica sa nu se inmulteasca necontrolat si in al doilea ca deseori pun pariuri intre ei si nu are cine taia si nici cine arbitra. Asta credeti-ma, este foarte deranjant deoarece ei pun des pariuri, de fapt sunt sine qua non in contradictie dar uniti impotriva mea, ceea ce imi creeaza grave sincope si dificultati in exprimarea ideilor si asa putine si fixe. Penrtru a intelege mai bine conflictul interior al autorului am reprodus in desenul de mai sus (multumesc, mi s-a masi spus ca am talent) autoportretul autopiticilor asa cum il vad eu cu ochiu mintii (care nu e maro).

Dupa cum se vede si in imaginea alaturata, el este mic,plapand, negricios, timid si altruist. Aia de langa el este grasa, mereu spumata,plina de pistrui si evident este pitica rea. Spre deosebire de ceilalti scriitori pe care ii are tara noastra, in operele mele, binele nu invinge raul deoarece grasa aia pistruiata reuseste mereu sa-l upercuteze p-ala mic. Cel mic,imi insufla o atitudine pacifista, ma indruma sa fiu responsabila, sa tin viciile sub control si sa nu arunc hartii pe jos. Da eu nu reusesc, ca fi'nca vaca aia grasa (oare piticii imaginari au si ei Mec ul lor?) ma face sa gandesc ca daca nu mai fumez este cazul sa beau m mult (o fii treaba aia cu suma viciilor) sa nu imi placa la munca, sa ma cert cu toti ca asa merita prostii dreaq! In rarele cazuri cand ala mic baga o eschiva sau reuseste macar sa dea o flegma in ochi grasei, aia se enerveaza, bate din pcior in mod obsesiv iar asta ma face sa fac o migrena ingrozitoare tratabila doar cu o sticla de Absolut.

Am impartasit aceste randuri, ca sa inteleaga lumea de ce periodic,cam de 3 ori pe zi mai fac asa escale irationale si o mai iau pe miriste.

PS- nume nu le-am dat ca sa nu le exacerbez personalitatea.

2 comentarii:

Stefan spunea...

pasarica fara pitici n-are niciun haz... si nici invers; tot pe mail?

Stefan spunea...

multam de add...